Sistemul nervos central este format din creier \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii. Primul, este \u00eenchis \u00een craniu, este \u00een continuitate direct\u0103 cu cel de-al doilea, \u00eempreun\u0103 cu care colecteaz\u0103 \u0219i integreaz\u0103 informa\u021biile din alte organe \u0219i din mediul \u00eenconjur\u0103tor, planific\u00e2nd r\u0103spunsurile adecvate \u0219i le transmite celorlalte p\u0103r\u021bi ale corpului.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Sistemul nervos central const\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u021bi principale, acestea fiind creierul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Creierul, care este situat \u00een craniu, este format din partea cea mai exterioar\u0103 care con\u021bine corpurile neuronilor (cortexul cerebral sau materia cenu\u0219ie) \u0219i o parte interioar\u0103 \u00een care fibrele nervoase sunt localizate \u0219i formate prin prelungirile lor care transmit informa\u021bii pentru restul organismului \u0219i la cele care primesc informa\u021bii de la celelalte p\u0103r\u021bi ale corpului. \u00cen afara scoar\u021bei tuturor acestor fibre, ele sunt \u00eenconjurate de mielin\u0103, a c\u0103rei consisten\u021b\u0103 albicioas\u0103 a condus la alocarea celei mai interioare p\u0103r\u021bi a creierului numit\u0103 materie alb\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen interiorul creierului exist\u0103 mai multe structuri, inclusiv talamusul, epitalamusul, hipotalamusul, glanda pituitar\u0103 \u0219i ganglionii bazei, inclusiv nucleul amigdal\u0103, nucleul caudat \u0219i nucleul lenticular (la r\u00e2ndul s\u0103u format de putamen \u0219i globus pallidus). \u00cen mod colectiv, caudatul \u0219i putamenul formeaz\u0103 ceea ce se nume\u0219te striatum.<\/p>\n
<\/p>\n
La baza creierului se afl\u0103 cerebelul \u0219i creierul trunchiului. Aceasta este ultima parte, care este direct legat\u0103 de maduva spin\u0103rii<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
M\u0103duva spin\u0103rii este o structur\u0103 cilindric\u0103 lung\u0103 care curge prin coloana vertebral\u0103 \u0219i poate fi considerat\u0103 o extensie real\u0103 a creierului. Structurile lor, totu\u0219i, sunt speculare: partea central\u0103 a m\u0103duvei spin\u0103rii (materia cenu\u0219ie) este de fapt format\u0103 de corpurile neuronilor, \u00een timp ce partea exterioar\u0103 este format\u0103 din materie alb\u0103. \u00cen ambele cazuri, unitatea de baz\u0103 este neuronul, o celul\u0103 dotat\u0103 cu prelungiri \u00eenconjurate de mielin\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
At\u00e2t din creier (\u00een special din trunchiul cerebral), c\u00e2t \u0219i din m\u0103duva spin\u0103rii, care porne\u0219te de la nervi care transmit informa\u021bii celorlalte structuri ale corpului. \u00cen plus, ambele corpuri sunt \u00eenconjurate de membranele de protec\u021bie numite meninge. Exteriorul, cunoscut sub numele de dura mater, este un scut real de protec\u021bie. Arahnoidul \u0219i pia materul definesc \u00een schimb un spa\u021biu \u00een interiorul acestuia, prin care curge fluidul cefalorahidian, fluidul care are el \u00eensu\u0219i o func\u021bie protectoare fa\u021b\u0103 de orice traum\u0103.<\/p>\n
Ce func\u0163ie \u00eendepline\u0219te sistemul nervos central?<\/p>\n
<\/p>\n
Sistemul nervos central este locul unde informa\u021bia colectat\u0103 de la sistemul nervos periferic este ref\u0103cut\u0103 \u0219i din care informa\u021biile vor fi distribuite prin sistemul nervos periferic.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen special, creierul proceseaz\u0103 \u0219i interpreteaz\u0103 informa\u021biile colectate de la m\u0103duva spin\u0103rii, juc\u00e2nd un rol-cheie \u00een majoritatea func\u021biilor corpului, inclusiv mi\u0219carea, senza\u021bia, g\u00e2ndirea \u0219i memoria \u0219i control\u00e2nd at\u00e2t ac\u021biunile con\u0219tiente ale corpului. Unele mi\u0219c\u0103ri reflexe sunt f\u0103cute \u00een schimb prin m\u0103duva spin\u0103rii f\u0103r\u0103 de care sunt implicate structurile creierului.<\/p>\n
<\/p>\n
Substan\u021ba cenu\u0219ie care formeaz\u0103 cortexul cerebral este capabil\u0103 s\u0103 controleze mi\u0219c\u0103rile voluntare, dar nu numai, ci controleaz\u0103 limbajul, sim\u021burile, mintea \u0219i memoria. \u00cen func\u021bie de func\u021bia efectuat\u0103, mai multe zone corticale iau nume diferite; cortexul cortexului, cortexul somatosenzorial, cortexul vizual \u0219i cortexul auditiv.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu toate acestea, fiecare dintre structurile din interiorul creierului \u00eendepline\u0219te func\u021bii speciale. Thalamusul, de exemplu, integreaz\u0103 \u0219i transmite informa\u021biile senzoriale \u0219i particip\u0103 la controlul mi\u0219c\u0103rii \u0219i memoriei. Hipotalamul controleaz\u0103 func\u021biile autonome, cum ar fi temperatura corpului, foamea \u0219i setea, \u0219i particip\u0103 la procesarea memoriei \u0219i a emo\u021biilor. De asemenea, secret\u0103 hormoni care controleaz\u0103 producerea altor hormoni hipofizari. Acesta din urm\u0103 controleaz\u0103 numeroasele func\u021bii ale glandelor endocrine, inclusiv metabolismul, echilibrul lichidelor \u0219i mineralelor, r\u0103spunsul la stres \u0219i sexualitatea. Epitalamusul se ocup\u0103 de sim\u021bul mirosului, \u00een timp ce amigdala are un comportament agresiv.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, cerebelul controleaz\u0103 mi\u0219carea \u0219i echilibrul \u0219i are un rol \u00een unele tipuri de memorie \u0219i abilitatea de a influen\u021ba muzica \u0219i matematic\u0103, \u00een timp ce brainstemul este o sta\u021bie prin care toate informa\u021biile trec din creier \u0219i \u00eel direc\u021bioneaz\u0103. Din aceasta, provine majoritatea nervilor care controleaz\u0103 structurile craniului \u0219i aici sunt neuronii responsabili pentru controlul func\u021biilor de baz\u0103 cum ar fi b\u0103t\u0103ile inimii \u0219i respira\u021bia.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu toate acestea, m\u0103duva spin\u0103rii este un fel de autostrad\u0103, de-a lungul c\u0103reia fluxul informa\u021bional este direc\u021bionat c\u0103tre creier, at\u00e2t cele trimise de la creier c\u0103tre restul corpului, c\u00e2t \u0219i invers. Aceast\u0103 func\u021bie este ad\u0103ugat\u0103 la testarea reflexelor musculoscheletale simple.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":0,"template":"","Example":[1792],"class_list":["post-81254","enciclopedia","type-enciclopedia","status-publish","hentry","enciclopedia_category-anatomie"],"yoast_head":"\n