\u00cen anatomie, termenul “articula\u021bie” se refer\u0103 la un aranjament de structuri, care p\u0103streaz\u0103 \u00eempreun\u0103 dou\u0103 sau mai multe suprafe\u021be osoase contigue. Astfel, articula\u021bia reprezint\u0103 un set de elemente (\u021besut fibros \u0219i\/sau cartilaj, ligamente, capsule, membrane) care regleaz\u0103 leg\u0103tura dintre dou\u0103 segmente scheletice.<\/p>\n
<\/p>\n
O articula\u021bie este un punct \u00een corp, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc oasele. Articula\u021biile fac posibil\u0103 mi\u0219carea, oferindu-i flexibilitate scheletului. Oasele principale care formeaz\u0103 articula\u021bii includ urm\u0103toarele:<\/p>\n
<\/p>\n
Articula\u021biile sinoviale: genunchiul, \u00eencheietura m\u00e2inii, um\u0103rul, cotul, glezna \u0219i articula\u021biile \u0219oldului<\/p>\n
Articula\u021biile semi-mobile: articula\u021biile coloanei vertebrale<\/p>\n
Articula\u021biile fixe: articula\u021bii ale oaselor craniului sau pelvisului<\/p>\n
<\/p>\n
Articula\u021biile sunt clasificate dup\u0103 c\u00e2t de mult\u0103 mi\u0219care permit (func\u021bia) sau din ce sunt constituite (structura). Cele mai multe permit mi\u0219carea liber\u0103, unele permit doar mi\u0219carea \u00een anumite moduri, iar altele nu permit mi\u0219carea deloc. Prin utilizarea terminologiei \u0219tiin\u021bifice, vorbim despre articula\u021bii sinoviale, sinartroze \u0219i amfiartroze.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te afec\u021biunile articulare, cele trei tipuri cele mai frecvente includ: osteoartrita, artrita \u0219i r\u0103nile traumatice. Osteoartrita este cea mai comun\u0103 afec\u021biune articular\u0103 \u0219i apare atunci c\u00e2nd articula\u021biile se inflameaz\u0103 \u0219i sunt mai dificil de mi\u0219cat. Artrita se refer\u0103 la o afec\u021biune articular\u0103 care provoac\u0103 inflama\u021bia uneia sau mai multor articula\u021bii. Leziunile traumatice se caracterizeaz\u0103 prin dou\u0103 oase care se separ\u0103 de punctul lor de \u00eent\u00e2lnire. Acestea pot fi cauzate de o c\u0103dere, un impact brusc sau alt\u0103 form\u0103 de traumatism. Alte afec\u021biuni pot implica cancere \u0219i defecte congenitale (cum ar fi dislocarea \u0219oldului).<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Articula\u021biile sinoviale, cunoscute \u0219i sub denumirea de articula\u021bii mobile, se refer\u0103 la cele capabile s\u0103 se deplaseze \u00eentr-o varietate de direc\u021bii (permit mobilitatea). Astfel de exemple includ articula\u021bia genunchiului, articula\u021bia cotului, \u00eencheietura m\u00e2inii, articula\u021bia um\u0103rului, a \u0219oldului \u0219i a gleznei. Suprafe\u021bele articulare sunt netede, acoperite cu cartilaje, \u0219i se \u00eembin\u0103 \u00eentr-o a\u0219a numit\u0103 capsul\u0103 comun\u0103. Capsula articular\u0103 este un \u021besut conjunctiv fibros, care asigur\u0103 o \u00eembinare sigur\u0103. \u00cen exterior, ea este \u00eenconjurat\u0103 de o membran\u0103 fibroas\u0103, capabil\u0103 s\u0103 secrete \u0219i s\u0103 reabsoarb\u0103 fluidul sinovial (substan\u021b\u0103 v\u00e2scoas\u0103, incolor\u0103), al c\u0103rui rol este de a umple articula\u021biile, pentru a le men\u021bine lubrifiate \u0219i a le face s\u0103 se mi\u0219te mai u\u0219or.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Func\u021bia principal\u0103 a articula\u021biilor este aceea de a permite at\u00e2t mi\u0219carea, c\u00e2t \u0219i flexibilitatea. Acestea tind s\u0103 fie clasificate dup\u0103 gradul de mi\u0219care posibil\u0103, num\u0103rul de oase implicate \u0219i complexitatea articula\u021biei.<\/p>\n
<\/p>\n
Func\u021bia principal\u0103 a articula\u021biilor mobile este s\u0103 permit\u0103 executarea unei game largi de mi\u0219c\u0103ri, cum ar fi \u00een cazul articula\u021biei genunchiului sau a cotului. Tipurile de articula\u021bii sinoviale se bazeaz\u0103 pe forma lor, \u0219i pot fi clasificate \u00een: plane, sferice, elipsoidale – \u0219i sunt \u00een general consistente (\u00eenglob\u00e2ndu-se reciproc).<\/p>\n
Cele \u0219ase tipuri diferite de articula\u021bii sinoviale includ urm\u0103toarele:<\/p>\n
<\/p>\n
Articula\u021biile elipsoidale (ex: \u00eencheietura m\u00e2inii)<\/p>\n
Articula\u021biile plane (ex: unele articula\u021bii la nivelul piciorului \u0219i \u00eencheieturii m\u00e2inii)<\/p>\n
Articula\u021biile de tip balama (ex: articula\u021biile genunchiului, cotului \u0219i degetelor)<\/p>\n
Articula\u021biile selare (ex: baza degetului mare)<\/p>\n
Articula\u021biile de tip pivot (ex: prima \u0219i a doua vertebr\u0103 a g\u00e2tului, care permit mi\u0219carea capului \u00eenainte \u0219i \u00eenapoi)<\/p>\n
Articula\u021biile de tip bil\u0103-cavitate (ex: um\u0103rul \u0219i \u0219oldul)<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":0,"template":"","Example":[1792],"class_list":["post-81244","enciclopedia","type-enciclopedia","status-publish","hentry","enciclopedia_category-anatomie"],"yoast_head":"\n