Inima este un organ muscular care pompeaz\u0103 s\u00e2ngele prin corp \u0219i transport\u0103 oxigenul primit de la pl\u0103m\u00e2ni la celulele \u021besuturilor \u0219i organe pentru a le alimenta \u0219i elimina dioxidul de carbon din circula\u021bia s\u00e2ngelui la pl\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n
Se \u00eemparte \u00een patru camere: atriul st\u00e2ng \u0219i drept superior \u0219i ventriculele drept \u0219i st\u00e2ng inferior. Camerele sunt separate una de alta de pere\u021bi numite sept. La na\u0219tere, inima unui copil c\u00e2nt\u0103re\u0219te aproximativ 20 – 21 grame. La adul\u021bi ajunge la 250 – 300 grame.<\/p>\n
Inima este localizat\u0103 \u00een piept, \u00een spatele osului pieptului \u0219i este pozi\u021bionat u\u0219or la st\u00e2ng\u0103 \u0219i a\u0219ezat pe diafragm\u0103. Are form\u0103 conic\u0103 \u0219i este compus\u0103 din urm\u0103toarele straturi:<\/p>\n
Pericard – o membran\u0103 care produce ser, care \u00eenconjoar\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 inima de frecarea dintre aceasta \u0219i organele \u00eenconjur\u0103toare.<\/p>\n
Miocard – \u201dmu\u0219chiul\u201d inimii<\/p>\n
Endocard – stratul care formeaz\u0103 peretele interior al inimii<\/p>\n
Epicard – stratul visceral al pericardului<\/p>\n
Inima este format\u0103 din \u021besut muscular striat involuntar, dar spre deosebire de ceilal\u021bi mu\u0219chi din corpul uman, inima este capabil\u0103 s\u0103 se contracte f\u0103r\u0103 stimulare nervoas\u0103 \u0219i acest lucru permite inimii s\u0103 fie transplantat\u0103. Miocardul este compus din fibre musculare \u0219i celule numite miocite cardiace. Aceste celule sunt capabile de a declan\u0219a impulsuri nervoase pentru contrac\u021bii, adic\u0103, b\u0103t\u0103ile inimii care permit s\u00e2ngelui s\u0103 circule prin corp. \u201dGeneratorul\u201d acestui stimul este nodul sinoatrial, localizat \u00eentre vena cava superioar\u0103 \u0219i atriul drept, care transmit impulsuri pentru contractarea \u00een jurul inimii prin fibre musculare. Fibrele nervoase autonome sunt localizate \u00een inim\u0103 \u0219i formeaz\u0103 plexul cardiac, \u00een timp ce nervii vagi \u0219i fibrele simpatetice conecteaz\u0103 organul la nervii senzoriali, simpatetici \u0219i parasimpatici, asigur\u00e2nd coordonarea inimii cu stimulii creierului.<\/p>\n
Inima cuprinde patru valve, care ac\u021bioneaz\u0103 pentru a controla circula\u021bia s\u00e2ngelui unidirec\u021bional\u0103 \u00eentre atriu \u0219i ventricule (valva tricuspid\u0103 \u0219i valva mitral\u0103, numite valve atrioventriculare) \u0219i \u00eentre inim\u0103 \u0219i vasele de s\u00e2nge (valva pulmonar\u0103 \u0219i valva aortic\u0103, numite valve semilunare). Vasele de s\u00e2nge care comunic\u0103 cu inima asigur\u0103 schimbul de oxigen \u0219i dioxid de carbon din \u0219i c\u0103tre \u021besuturi \u0219i organe. Acestea includ: venele (vena cava inferioar\u0103 \u0219i vena cava superioar\u0103), care transport\u0103 s\u00e2ngele cu dioxid de carbon \u0219i \u021besuturi c\u0103tre inim\u0103; artera pulmonar\u0103 \u0219i vena pulmonar\u0103, care asigur\u0103 circula\u021bia s\u00e2ngelui \u00eentre inim\u0103 \u0219i pl\u0103m\u00e2ni; \u0219i aorta, care este artera principal\u0103 a corpului uman, care raporteaz\u0103 \u0219i distribuie s\u00e2ngele oxigenat de la ventriculul st\u00e2ng al inimii c\u0103tre toate organele.<\/p>\n
P\u0103r\u021bile inimii includ:<\/p>\n
Valva pulmonar\u0103<\/p>\n
Valva tricuspid\u0103<\/p>\n
Valva aortic\u0103<\/p>\n
Valva mitral\u0103<\/p>\n
Ventriculul drept<\/p>\n
Ventriculul st\u00e2ng<\/p>\n
Atriul drept<\/p>\n
Atriul st\u00e2ng<\/p>\n
Inima ac\u021bioneaz\u0103 ca o pomp\u0103 \u0219i func\u021bia ei este de a transporta s\u00e2ngele cu oxigen \u00een restul corpului (celule, \u021besuturi \u0219i organe) pentru a le alimenta, \u0219i pentru a primi s\u00e2ngele bogat \u00een dioxid de carbon care va fi trimis \u00een pl\u0103m\u00e2ni, unde are loc schimbul de oxigen. S\u00e2ngele oxigenat (tensiune arterial\u0103) c\u0103l\u0103tore\u0219te c\u0103tre organe \u0219i \u021besuturile din corp prin aort\u0103, artera care \u00eemprosp\u0103teaz\u0103 \u00eentregul corp \u0219i se \u00eemparte \u00een ramuri mai mici numite capilare. S\u00e2ngele bogat \u00een dioxid de carbon se \u00eentoarce la inim\u0103 prin vene, pe care \u00eel transform\u0103 \u00een oxigen.<\/p>\n
Pe durata activit\u0103\u021bii fizicii, inima poate pompa p\u00e2n\u0103 la 20 – 30 litri de s\u00e2nge per minut, pentru a asigura cerin\u021ba crescut\u0103 pentru s\u00e2nge din mu\u0219chi. La odihn\u0103, inima ofer\u0103 5 litri de s\u00e2nge oxigenat per minut. Tensiunea optim\u0103 este considerat\u0103 a fi \u00eentre 130 (sistolic\u0103 sau mai mare) \u0219i 80 (diastolic sau mai mic\u0103) mmHg.<\/p>\n
Inima face aceast\u0103 circula\u021bie continu\u0103 prin mi\u0219c\u0103ri coordonate. De fapt, ciclul cardiac cuprinde dou\u0103 faze care sunt repetate \u00een medie de 70 – 80 de ori per minut \u00een timpul odihnei: faza de relaxare (diastola) \u0219i faza de contractare (sistol\u0103).Frecven\u021ba ciclului cardiac se bazeaz\u0103 pe diferite presiuni pe care s\u00e2ngele le exercit\u0103 pe structurile cardiace, cauz\u00e2nd \u00eenchiderea pentru a preveni circula\u021bia retrograd\u0103. Pe durata primei faze (faza diastol\u0103), valvele dintre atriu \u0219i ventricule sunt deschise, \u0219i \u00eentreaga inim\u0103 se relaxeaz\u0103. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103, valvele semilunare sunt \u00eenchise, \u00eempiedic\u00e2nd s\u00e2ngele din a intra \u00een straturile vasculare. Pe durata fazei a doua (faza sistol\u0103), atriul \u0219i ventriculele se contract\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 coordonat\u0103: primul atriul (sistol\u0103 atrial\u0103) \u0219i apoi ventriculul (sistola). Pe durata contrac\u021biei ventriculare, tensiunea arterial\u0103 \u00eempinge valvele atrioventriculare, provoc\u00e2nd \u00eenchiderea acestora, nepermi\u021b\u00e2nd s\u00e2ngele \u00een atriu \u0219i s\u00e2ngele este pompat \u00een efluen\u021bii venelor, adic\u0103 acelea prin care s\u00e2ngele iese din inim\u0103. \u00cen acest caz, inim\u0103 trebuie \u201dalimentat\u0103\u201d. Acest rol este al arterelor coronare, care sunt responsabile pentru furnizarea de s\u00e2nge bogat \u00een oxigen c\u0103tre mu\u0219chiul inimii.<\/p>\n
\u00cen momentul \u00een care circula\u021bia s\u00e2ngelui prin miocard este diminuat\u0103, din cauza \u00eengust\u0103rii arterelor coronare \u0219i a altor factori asocia\u021bi, inima \u0219i \u021besuturile sufer\u0103 de lips\u0103 de oxigen. \u00cen aceste cazuri, ischemia miocardic\u0103 (bolile ischemice de inim\u0103 sau ischemia miocardic\u0103) pot duce la infarct miocardic (sau ACS). Alte boli care pot afecta inima sunt cauzate de inflamare, r\u0103nire valvular\u0103 \u0219i aritmia.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":0,"template":"","Example":[1792],"class_list":["post-81200","enciclopedia","type-enciclopedia","status-publish","hentry","enciclopedia_category-anatomie"],"yoast_head":"\n