Molibdenul este un oligoelement esen\u021bial pentru aproape toate formele de via\u021b\u0103. Acesta este prezent \u0219i depozitat, \u00een principal, \u00een ficat, rinichi, glande \u0219i oase. Este prezent \u0219i \u00een pl\u0103m\u00e2ni, splin\u0103, piele \u0219i mu\u0219chi. Molibdenul joac\u0103 un rol important ca \u0219i co-factor pentru o varietate de func\u021bii enzimatice din organism, care sunt vitale pentru transform\u0103rile chimice ale carbonului, azotului \u0219i sulfului. Astfel, enzimele dependente de molibden sunt nu numai necesare pentru s\u0103n\u0103tatea uman\u0103, ci \u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea ecosistemului.<\/p>\n
<\/p>\n
90% din molibdenul introdus \u00een organism prin alimente este eliminat prin urinare. Partea p\u0103strat\u0103 particip\u0103 la degradarea proteinelor \u0219i a altor substan\u021be. \u00cen plus, molibdenul este o component\u0103 a coenzimelor necesare pentru activitatea a patru enzime: sulfit oxidaz\u0103, xantin oxidaz\u0103, aldehid-oxidaz\u0103 \u0219i amidoxim\u0103 mitocondrial\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Molibdenul este prezent \u00een lapte, br\u00e2nz\u0103, cereale, legume, nuci, diferite tipuri de carne \u0219i legume cu frunze verzi. Con\u021binutul de molibden al alimentelor depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de con\u021binutul de molibden din solurile \u00een care au fost produse. \u00cen plus, molibdenul este prezent \u00een cantit\u0103\u021bi diferite \u00een anumite alimente, precum \u0219i \u00een ap\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Nu este recomandat consumul zilnic de molibden. Nivelurile tind s\u0103 varieze \u00eens\u0103, \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta persoanei.<\/p>\n
Pentru copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 0 \u0219i 6 luni, se recomand\u0103 o doz\u0103 zilnic\u0103 de 0,003 p\u00e2n\u0103 la 0,06 mg<\/p>\n
Pentru copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 6 \u0219i 12 luni, se recomand\u0103 administrarea zilnic\u0103 de 0,04-0,08 mg<\/p>\n
Pentru copiii de 1-3 ani, se recomand\u0103 o doz\u0103 zilnic\u0103 de 0,05-0,10 mg<\/p>\n
Pentru copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 4 \u0219i 6 ani, se recomand\u0103 administrarea zilnic\u0103 de 0,06-0,15 mg<\/p>\n
Pentru copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 7 \u0219i 10 ani, se recomand\u0103 administrarea zilnic\u0103 de 0,10-0,30 mg<\/p>\n
Pentru copiii cu v\u00e2rsta de peste 11 ani, se recomand\u0103 o doz\u0103 zilnic\u0103 de 0,15-0,50 mg<\/p>\n
<\/p>\n
Deficitul de molibden este un fenomen rar, dar c\u00e2nd apare este, \u00een general, din cauze genetice sau nutri\u021bionale. \u00cen cazurile genetice, consecin\u021bele pot include dizabilit\u0103\u021bi intelectuale, convulsii, hipertensiune arterial\u0103 sever\u0103, spasticitatea \u0219i deplasarea lentilei cristaline a ochiului din pozi\u021bia sa normal\u0103 (ectopia lentis). Alte probleme cauzate de lipsa de molibden includ tahicardie, tahipneea, cefaleea, grea\u021b\u0103, v\u0103rs\u0103turi \u0219i com\u0103. Pierderea continu\u0103 a molibdenului determin\u0103 acumularea de acid uric \u00een s\u00e2nge, care provoac\u0103 articula\u021bii grav inflamate \u0219i dureroase. \u00cen cel mai r\u0103u caz, deficitul de molibden poate bloca sistemul nervos.<\/p>\n
<\/p>\n
Prea multul molibden poate provoca simptome similare cu guta \u0219i alte probleme care implic\u0103 tractul gastro-intestinal, ficatul \u0219i rinichii. Excesul de molibden poate provoca, de asemenea, un deficit fatal de cupru. Molibdenul \u00een plus se va combina cu cei patru atomi de sulf pentru a forma tetratiomolibdatul, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, va capta orice cupru din apropiere, bloc\u00e2nd, \u00een schimb, absorb\u021bia \u0219i activitatea enzimelor dependente de cupru.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":0,"template":"","Example":[1779],"class_list":["post-80634","enciclopedia","type-enciclopedia","status-publish","hentry","enciclopedia_category-minerale"],"yoast_head":"\n