<\/p>\n
Oprirea inimii apare în momentul în care inima înceteaz\u0103 brusc s\u0103 mai pompeze sânge c\u0103tre restul corpului. Aceast\u0103 boal\u0103 poate avea un rezultat fatal. Din moment ce inima nu mai pompeaz\u0103 sânge, creierul \u0219i restul organelor nu mai primesc sânge bogat în oxigen, f\u0103r\u0103 care nu mai pot func\u021biona. Creierul este r\u0103nit în trei minute de la oprirea inimii. Moartea apare în aproximativ 5 minute, dac\u0103 inima nu începe s\u0103 pompeze sânge din nou, dup\u0103 interven\u021bia medical\u0103 sau prin comprimarea extern\u0103 a inimii.<\/p>\n
Oprirea inimii este diferit\u0103 de atacul de cord, când doar o parte a mu\u0219chiului inimii este afectat\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Cauza opririi inimii este una din cele dou\u0103 tipuri de probleme electrice ale inimii: fibrila\u021bie ventricular\u0103, \u0219i mai comun, asistolie. Pe durata fibrila\u021biei ventriculare, ventriculele se contract\u0103 rapid la persoanele cu boala arterei coronare, ale c\u0103ror riscuri sunt mai ridicate sub factori asocia\u021bi cu stilul de via\u021b\u0103, fumatul sau dieta. Oprirea inimii este o complica\u021bie frecvent\u0103 dup\u0103 un atac de cord. Fibrila\u021bia ventricular\u0103 poate fi provocat\u0103 de \u0219ocuri electrice, înec, cardiomiopatie, când mu\u0219chiul inimii afecteaz\u0103 abilitatea inimii de a pompa sânge.<\/p>\n
Asistolia apare când activitatea electric\u0103 \u0219i mecanic\u0103 a inimii se opre\u0219te \u0219i mu\u0219chiul inimii nu se poate contracta deloc, ducând o oprire brusc\u0103 a inimii. La asistolie, ECG prezint\u0103 o linie plat\u0103, iar reanimarea trebuie întreprins\u0103 imediat pentru a men\u021bine fluxul sângelui c\u0103tre creier \u0219i pentru a restabili activitatea electric\u0103 a inimii. Asistolia poate s\u0103 apar\u0103 pe durata sufoc\u0103rii, bolilor sau r\u0103nii prin hemoragie grea.<\/p>\n
<\/p>\n
Simptomele opririi inimii pot s\u0103 apar\u0103 în câteva secunde. Acestea sunt:<\/p>\n
colaps<\/p>\n
pierderea con\u0219tiin\u021bei<\/p>\n
bluze, degete \u0219i degetele de picioare albastre<\/p>\n
f\u0103r\u0103 puls<\/p>\n
f\u0103r\u0103 respira\u021bie.<\/p>\n
<\/p>\n
Deseori, nu exist\u0103 nicio avertizare pentru aceste simptome.<\/p>\n
<\/p>\n
Factorii de risc pentru oprirea inimii sunt aproape aceia\u0219i ca \u0219i pentru boala arterei coronare<\/p>\n
istoricul familie<\/p>\n
sedentarismul<\/p>\n
tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103<\/p>\n
fumatul<\/p>\n
nivelurile de magneziu \u0219i potasiu sc\u0103zute<\/p>\n
obezitatea<\/p>\n
atacurile de cord anterioare.<\/p>\n
<\/p>\n
Complica\u021bia care apare la oprirea inimii este posibila afectare a creierul la supravie\u021buitori. Supravie\u021buirea este rar\u0103 dac\u0103 oprirea inimii dureaz\u0103 mai mult de 10 minute.<\/p>\n
<\/p>\n
Prevenirea opririi inimii poate fi întreprins\u0103 prin ducerea un stil de via\u021b\u0103 normal, s\u0103n\u0103tos, cu verific\u0103ri regulate. Stilul de via\u021b\u0103 este important (mâncare s\u0103n\u0103toas\u0103, mai pu\u021bin\u0103 sare, activitate fizic\u0103, f\u0103r\u0103 fumat \u0219i alcool, \u0219i administrarea stresului) \u0219i istoricul familiei. În caz c\u0103 ave\u021bi deja probleme cu inima, pute\u021bi s\u0103 ave\u021bi la îndemân\u0103 un defibrilator extern sau unul implantat, a\u0219a cum v\u0103 va sf\u0103tui doctorul. Dac\u0103 locui\u021bi cu cineva care are probleme de inim\u0103, ar fi bine s\u0103 fi\u021bi format pentru CPR.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"template":"","class_list":["post-70527","disease","type-disease","status-publish","hentry"],"yoast_head":"\n